Pisica, medicament în căminele de bătrâni
Zilele Centrului rezidențial „Casa Providenței” din Valea Izvoarelor sunt mai vesele de câteva luni cu ajutorul unui nou venit. Fulg de Nea, pisoiul elegant, frumos și pufos are un loc de muncă stabil și o responsibilitate solemnă: zâmbirea zilnică a vârstnicilor. Salariul sunt gustările bine meritate și delicioase în schimbul unui zâmbet care – fără Fulg de Nea – nu s-ar fi născut. În mod similar, zilele vârstnicilor din Căminul de bătrâni „Sfânta Elisabeta” din Georgheni sunt înseninate de cinci pisici mici și mătăsoase și mama lor.
În cele două cămine sunt în curte și câini care așteaptă să fie alintate. Pisicile însă au acces în sălile de zi a centrelor, iar prezența lor este un mare succes în rândul persoanelor în vârstă. Dorința de a primi și oferi iubire este prezentă de-a lungul vieții, iar pentru bunicii ajunși în cămine de bătrâni animalele servesc nu doar ca sursă de bucurie, dar și ca destinatari a dragostei.
Despre întrebări legate de terapia asistată de animale și despre rolul unei pisici în căminul de bătrâni am vorbit cu Szigyártó Adrienn, psihologul organizației Caritas Alba Iulia.
Ce înseamnă terapia asistată de animale?
Terapia de animale este folosită pe de o parte la oameni cărora le este mult mai dificil să se deschidă către alte persoane. Prin prezența unui animal, acestor oameni ar putea fi mai ușor să vorbească despre sentimente, animalele având așadar rol de icebreaker. La vârstnici, de exemplu la autiști, simpla prezență a unui animal poate afecta starea de spirit a unei persoane, cu un animal îi este mai ușor să ajungă să vorbească.
A fost mai demult un experiment care a investigat modelul de legătură sentimentală în cadrul copiilor crescuți la orfelinat și copii care cresc într-un mediu familial normal. Experimentul a fost realizat cu ajutorul maimuțelor, căutând răspunsuri la întrebarea: ce este mai important – să hrănești sau să îmbrățișezi și să iubești copilul? Experimentul în zilele noastre este lipsit de etică, dar sa întâmplat cu mult timp în urmă. Cercetătorii au creat un cadru din sârmă în formă de maimuță și unul din fire de păr moale. Maimuțele au fost hrănite de maimuța din sârmă, dar iubire, blândețe au primit de la cel din păr. Dragostea, contactul fizic a avut succes mai mare în cadrul maimuțelor decât mâncarea.
Ceea ce poate fi terapeutic la pisici sunt blândețea animalului, acceptarea iubirii oferite și totodată grija zilnică de care are nevoie. Poți să atingi pisica, s-o mângâi, s-o iubești, ea în schimb lingușește, toarce. Dacă există cineva care te acceptă așa cum ești, este animalul. Acesta este terapeutic pentru bătrâni.
Animalele pot contribui și la depășirea depresiei?
Categoric, da. La depresie ajută toate felurile de mișcare. Dacă reușești să convingi individul să se deschidă doar un pic către lume, ceea ce ar putea însemna îngrijirea unui animal, este un pas înainte. Dacă încurajezi un adult deprimat să iasă din casă, să plimbe animalul, ai ajuns departe. Depresia este o boală gravă, deseori terminând în suicid.
Depresia la vârstnici, cu toate acestea, este diferit de celelalte. Acest lucru se întâmplă atunci când persoanele în vârstă au dificultăți cu procesarea celor pierdute în viața lor. Iar pentru aceasta există un pisoi care umple golul într-o anumită măsură.
Terapia de animale are vreun risc?
În cămine de bătrâni poate intra un animal doar a cărui acte sunt în regulă, și pe care îl evaluează în mod regulat un medic veterinar pentru a primi vaccinuri obligatorii – pentru că există anumite boli care sunt în mod specific acestea pot transporta. Dar, dacă un veterinar efectuează în mod regulat același animal ca și persoanele în vârstă în propriul lor medic, atunci nu există nici un risc
.
Cunoaștem oameni cărora nu le plac animalele. Cu ce se poate explica acest fapt?
Se întâmplă ca cineva să nu-i plac animalele, acest lucru se poate întâmpla în cazul persoanelor din mediul rural. Printre persoanele care locuiesc la sat, animalul nu este de obicei considerat ca o sursă de bucurie. Mai demult gândirea logică a plasat pisica afară în curte, unde să prindă șoarecii din jurul casei.
În cazul în care unei persoane în vârstă nu i-a plăcut animalele de companie de-a lungul vieții sale, atunci o pisică nu-i va schimba gândirea, acesta nu poate fi schimbat. Dar din momentul în care un vârstnic ajunge într-un cămin, devine vulnerabil, dependent de îngrijitori, astfel aceste principii pot fi suprascrise.
Vârstnicii ajunși în cămin au pierdut mult de-a lungul vieții. Unii oameni nu sunt acolo voluntar, rudele le-au ales acest trai, acestea sunt răni care se pot vindeca cu ajutorul pisicilor.
Animalele sunt folosite la vindecare în multe domenii în întreaga lume. Un animal dă iubire necondiționată și ne acceptă, ne ascultă, ne liniștește, nu judecă și nu se supără pe noi, poate contribui la sănătatea fizică și mentală de zi cu zi.
(Márton Kinga Izabella)