Copiii de la Caritas au vizitat redacția „Udvarhelyi Hírportál”
Copiii din Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc și Zetea, participanți ai proiectului „Rise” al Caritas Alba Iulia, au vizitat redacția „Udvarhelyi Hírportál”. Ei au fost însoțiți de Zenkő Bekő Fóri (mentor de tineret) și Dóra Fekete (psiholog), care – în cadrul proiectului „Rise”, finanțat de Uniunea Europeană – lucrează pentru prevenirea abandonului școlar timpuriu. Colegii noștri încearcă prin activități creative, educative, dar și distractive, să facă școala și învățarea pe termen lung mai atractive pentru copii, oferindu-le totodată perspective asupra unor posibile cariere.
Familiarizarea copiilor cu diverse profesii este un instrument excelent de motivare, deoarece conturarea unor traiectorii profesionale clare îi încurajează pe copii să-și stabilească obiective concrete, obiective care pot fi atinse în primul rând prin învățare. În cadrul acestui program de orientare profesională, grupul a vizitat redacția „Udvarhelyi Hírportál”. Despre această întâlnire relatează jurnalistul Előd Gál.
Contează ce e important pentru fiecare în parte
Povestea unei învățări tăcute: curiozitatea poate depăși chiar și cei mai masivi ghețari
Dacă ar fi să păstrez o singură propoziție din discuția de miercuri dimineață – când Mária, Anita, Ami, Zenkő și Dóra ne-au vizitat la redacție –, probabil ar fi aceasta: contează ce e important pentru fiecare.
Cele trei fete participă la proiectul „Rise” al Caritas Alba Iulia, un proiect finanțat de Uniunea Europeană, care urmărește sprijinirea participării copiilor la învățământul obligatoriu și prevenirea abandonului școlar timpuriu – ne explică Zenkő Bekő Fóri, mentorul lor de tineret. Ea crede, că este foarte motivant pentru copii să întâlnească profesioniști din domenii cu care au rareori contact în viața de zi cu zi. Din acest motiv au lansat o serie de întâlniri de tip: orientare profesională.
„Eu lucrez cu copiii din zona Odorheiu Secuiesc, mai exact din Zetea, Cristuru Secuiesc și Odorheiu Secuiesc. În echipa din Odorheiu Secuiesc sunt șase copii, dar la activitățile de după-amiază vin uneori chiar și zece, iar participarea este deschisă și altora. Totul depinde de cine poate ajunge” – explică Zenkő. Ea este însoțită de Dóra Fekete, psiholog la un centru de zi al Caritas Alba Iulia. Cele două programe au fost reunite, pentru că această vizită se integrează perfect în programul de vară al proiectului, dar și al centrului.
Așadar, de asta sunt fetele aici azi, cele de care ne despart ghețari, cel puțin așa simt eu. Cine știe ce au auzit, ce experiențe au avut cu jurnaliștii – mă gândesc, în timp ce în mine se naște o tensiune legată de această întâlnire: e greu să vorbesc despre ce iubesc în meseria mea, în timp ce tocmai îmi caut din nou locul în ea.
Insula pustie ca mijloc de apropiere
Pentru a sparge gheața, ajută faptul, că toți răspundem la întrebarea: ce am lua cu noi pe o insulă pustie și de ce? Astfel introducem cele două întrebări esențiale – „Ce? și „De ce?” –, la care un jurnalist trebuie să răspundă în fiecare zi.
Discutăm și despre ce ne place să arătăm din noi înșine, și ce am schimba în viața noastră, dacă o zână bună ne-ar îndeplini o dorință. „Să nu mai fie oamenii atât de răi” – spune una dintre fetițe. Nu pot să nu compar această dorință cu răspunsul lor anterior: că ar vrea să-și ascundă defectele, și să arate doar ce au mai frumos, cum ar fi dansul sau manichiura.
Cred, că reușim să construim o punte între noi. Le prezentăm munca noastră: cum ne planificăm săptămâna, cum pregătim un articol, care este scopul scrisului. De exemplu, Emőke povestește cum, în urma unui material de-al ei, un spital a ajuns să-și publice programul de consultații. Și, până la finalul discuției, îmi amintesc din nou, de ce iubesc această meserie: pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Pentru că, dacă luni învăț despre fierărie, marți pot vorbi deja cu un astronaut.
Ei cu cine stau de vorbă?
Pe parcursul întâlnirii Mária, Anita și Ami încep să se deschidă. Aflăm, ce alte locuri urmează să viziteze, cum ar fi secția de poliție, biblioteca, Parcul Mini Transilvania sau Studioul de Film Secuiesc, dar și unde au mai fost. De la vizita la primărie își amintesc, de exemplu, că nu primarul este cel, care răspunde de acoperiș – spun ele.
La finalul discuției, fiecare spune ce le-a impresionat cel mai mult în acea dimineață.
Vorbesc ele primele, așa că nici nu mai apuc să o spun cu voce tare, dar dacă ar fi să păstrez o singură propoziție din conversația de miercuri dimineață – când Mária, Anita, Ami, Zenkő și Dóra ne-au vizitat la redacție –, ar fi aceasta: contează ce e important pentru fiecare.
Articol și fotografii: Előd Gál
Traducere: Karola Bartos-Siposs
Această vizită a fost realizată în cadrul proiectului „Rise” cu finanțarea Uniunii Europene. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici Comisia Europeană nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.
Articole asemănătoare:
Campionat de fotbal în toată regula >>>
Când trecutul și prezentul se întâlnesc >>>
Primii pași spre o carieră >>>
Schimb de experiență și discuții inspiraționale la Târgu Mureș >>>
Întâlnește-te cu viitorul tău șef! >>>
Merită să predai doar cu dragoste și înțelegere >>>
Copiii din Budvar au învățat despre conștientizarea ecologică >>>
Despre Rise >>>