Construirea Împărăției lui Dumnezeu, în noi, între noi și prin noi…
M-am născut la Tîrgu Mureș și în mare parte am trăit aici, cu excepția câtorva întreruperi mai scurte, deși a trebuit să călătoresc mult din cauza sarcinilor mele. Soția mea, cei trei copii, familia, comunitatea mea joacă un rol dătător de viață, de impuls, de sprijin în viața mea.
În 1997, m-am alăturat echipei Caritas Arhidiecezan, fiind încredințat cu dezvoltarea serviciului de asistență medicală la domiciliu. Sunt directorul organizației din 2007. Timp de cinci ani am coordonat grupul de lucru de îngrijire la domiciliu a organizației Caritas Europa.
Mi-am început studiile medicale în timpul comunismului, cu hotărârea de a emigra la prima posibilitate dată. În cele din urmă, căderea Cortinei de Fier m-a ținut acasă, realizând că, dacă nu mă mai urmărește nimeni, nu mai am niciun motiv să fug…
Deja la începutul anilor ’90, liderul viguros și perseverent al comunității noastre spirituale franciscane ne-a condus și ne-a arătat profunda, multiforma nedreptate socială și mizeria care a afectat comunitățile noastre, fenomene ascunse cu grijă de regimul comunist. Aceste experiențe mi-au ghidat interesul spre domeniul social. Centrul interesului și entuziasmului meu a devenit recuperarea socială a persoanelor și comunităților forțate în neputința învățată.
Ca tânăr doctor, am participat ca voluntar timp de trei ani în dezvoltarea timpurie a sugarilor cu dizabilități. Aici am întâlnit prima dată abordarea sistemică a dezvoltării (umane). Perspectivele și posibilitățile acestei abordări îmi impresionează și îmi definesc gândirea până în prezent. În viața mea privată și în activitatea profesională, încerc să experimentez, să înțeleg și să promovez procesele sistemului de dezvoltare individuală, comunitară și organizațională. Sunt convins că dezvoltarea reală este posibilă doar din interior. Orice inițiativă pentru schimbarea sistemică ar trebui să creeze în primul rând un mediu de învățare viabil pentru o schimbare de comportament într-un sistem dat. Succesul ajutorului oferit depinde de reacția sistemului dat. De aceea, persoanele individuale, grupurile mici și mari au o responsabilitate inalienabilă pentru propria lor dezvoltare. Prin urmare, un comportament de ajutor rezonabil este: să fim atenți în mod sensibil și să ne acordăm reacțiilor celor ajutate (persoană, comunitate, organizație), adaptând gama noastră de ajutor la reacțiile întotdeauna imprevizibile. Un ajutor eficient în acest sens este o relație sensibilă, atentă și plină de acțiune. Ajutătorul are o misiune pedagogică, prin intermediul căreia ajută procesele de dezvoltare internă ale celor încredințați lui către o viață mai bună, mai semnificativă.
Speranța și dorința mea este să devenim partenerii, însoțitorii cât mai buni, cât mai sensibili și cât mai inventivi ai dezvoltării semenilor și a comunităților noștri în nevoie. Îi sunt recunoscător Bunului Dumnezeu pentru că m-a invitat la această muncă, mi-a oferit spațiu și parteneri, ajutoare dedicate pentru sarcină. Îi cer binecuvântarea Lui dăruitoare, creatoare și recreatoare pentru toate intențiile și inițiativele noastre care construiesc Împărăția Lui, în noi, prin noi și printre noi.
Dr. András Márton, director Caritas Alba Iulia