Gândul săptămânii, săptămâna a 14-a

De-a lungul vieții am întâlnit oameni, despre care știu, că proclamă, afirmă ceva, dar ei nu trăiesc așa, nu sunt autentici.
Cu siguranță acest lucru poate fi respingător și poate că am dreptate, dar trebuie să mă întreb:
Oare mă deranjează pentru că fac și eu des așa? Vreau binele, îl proclam și eu, dar simt în adâncul sufletului cât de des sunt departe de ceea ce proclam …
Să am eu dreptate este mai important sau iubirea mea? Ce rost are adevărul meu, dacă iubirea nu crește în mine?

Când Isus învață în propriul său oraș, mulți se îndoiesc de El, deoarece cred că Îl cunosc: nu este oare acesta tâmplarul, fiul Mariei … (Marcu 6,3)? Și sunt revoltați!
Ei cred că Îl cunosc pentru că Îl asociază cu rudele Sale și acesta este marele obstacol în a se apropia de El!
Pot să mă aseamăn cu rudele mele, dar fiecare dintre noi suntem unici, avem caracteristici proprii, ceea ce necesită o curiozitate deschisă!

Dacă citesc Scripturile cu inima deschisă, persoana lui Hristos mă va impresiona și mă pot apropia foarte mult de El!
Da, ATUNCI, DOAR ATUNCI minunile încep în viața mea …
Sunt deschis/ă către El?

O săptămână binecuvântată!

Sajgó Balázs
director spiritual