Gândul săptămânii, săptămâna a 15-a

S-a întâmplat în timpul unei secete mari. Preotul satului anunță credincioșii, că duminica viitoare în cadrul Liturghiei vor dedica mult mai mult timp rugăciunii. Se vor ruga la Dumnezeu să dea în sfârșit ploaie.

​Duminica următoare, sub soarele arzător, mulți credincioși merg la biserică. Observă un copil ținând în mână o umbrelă. Nu înțeleg de ce duce cu el umbrela când soarele ardea așa de tare. Așa că unii chiar îl întreabă, de ce poartă cu el umbrela? Copilul răspunde: nu ne rugăm azi pentru ploaie? Cu siguranță voi avea nevoie de ea în drum spre casă. J

Copilul are încredere în Providență.

Când Isus îi trimite doi câte doi pe ucenicii Săi, le poruncește să ia cu ei doar strictul neceasar. (Marcu 6,8)

Nu este ușor să separăm ceea ce este într-adevăr necesar de ceea ce este de prisos, deoarece am tendința posesiei: pe lângă ceea ce am întotdeauna mai e ceva de care am nevoie. În rugăciune Tatăl nostru ne îndeamnă, să cerem zilnic pâinea noastră, pentru acea zi!

Fiecare zi are darul ei. Cadoul de astăzi este pentru ziua de azi. Dacă trăiesc cu ochii și cu inima deschisă, observ darurile și învăț să renunț încet la ceea ce nu este necesar în viața mea.

Ce este necesar în viața mea și ce este de prisos? Aceasta este întrebarea pentru săptămâna aceasta!

​O săptămână binecuvântată!

Sajgó Balázs
Director spiritual