Gândul Săptămânii, săptămâna a 3-a

„S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!”. (Mc 1,15)

Există patru afirmații interdependente în textul de mai sus. Fiecare afirmație este o revelație separată care împreună alcătuiesc un întreg. Aceste afirmații conțin întreaga Evanghelie, așa cum conține întregul în fiecare secțiune. Să le luăm pe rând:

Timpul s-a împlinit. Isus, prin Duhul Sfânt și condus de El, anunță că Împărăția lui Dumnezeu a sosit. Cel care Îl întâlnește simte plinătatea timpului și trăiește deja în Împărăția Sa. Plinătatea timpului o simt atunci când primesc dragostea lui Dumnezeu. Această iubire nu este niciodată atât de completă în noi încât să nu putem primi mai mult. Chiar și într-o relație profundă, iubirea întotdeauna crește, se extinde continuu. Dumnezeu se arată prin Isus, Isus Îl poartă pe Tatăl și pe Duhul Sfânt, de aceea apostolii, care Îl privesc în ochi, nu pot rezista, își lasă imediat plasele și Îl urmează. Și pentru mine timpul este deplin atunci când Îl primesc și Îl port în mine.

Împărăția lui Dumnezeu este aproape. În romanul său “Bibi” scriitorul Géza Gárdonyi descrie acest lucru atât de frumos atunci când micuța Bibi Îl caută în visul ei pe Dumnezeu. Răspunsul consolator îl primește mai apoi de la Lukács: Dumnezeu este aproape, „la două mâini depărtare de la fruntea noastră în jos, în partea stângă”. Dacă pot să cobor din cap până în inima mea, îi voi simți apropierea. Și în acest fel simt și plinătatea timpului.

Convertiți-vă: dacă simt această plinătate, să-L primesc pe Dumnezeu din nou și din nou și să fac acest lucru cu convingere. Dacă mă îndrept cu mașina pe un drum și trebuie să mă întorc, nu o fac doar pe jumătate, ci mă întorc complet. Dacă întorc doar pe jumătate, atunci blochez drumul și chiar voi bloca calea altora.

Ciclul sărbătorilor vrea să ne ajute să le retrăim și să creștem în credință, încredere și dragoste. Odată sătenii au decis să se roage pentru ploaie. În ziua rugăciunii, toată lumea a ieșit pe câmp, însă doar un singur băiețel a adus și umbrelă. Aceasta este credința. Când arunci un copil mic în aer, el râde pentru că știe că tata îl va prinde. Aceasta este încrederea. Când seara mergem la culcare, nu există nici o garanție că ne vom trezi dimineața. Totuși, setăm ceasul deșteptător. Aceasta este speranța.

Credința, încrederea, speranța pot crește în mine, dacă mă întorc mereu în punctul în care m-am pierdut și-mi continui drumul.

Credeți în Evanghelie: Evanghelia este bunăvestire. Și vestea bună este că Dumnezeu a venit foarte aproape de noi pentru a ne arăta cum să trăim.

Când mă întorc la El, mă simt din nou complet. Simt și plinătatea timpului. Simt nu numai că este aproape, ci împărăția lui Dumnezeu este chiar în mine și atunci chiar adult fiind, pot vedea cu ochi de copil.

Dumnezeu este aproape. Să mă întorc către El! Să cred, să am încredere în El!

Săptămână binecuvântată!

Sajgó Balázs
director spiritual