Gândul săptămânii, săptămâna a 33-a

Călătorind cu avionul am simțit adeseori, că transportul aerian nu este sigur. Cred, că cei care au călătorit mult printre și deasupra norilor, sunt de acord cu mine. Altfel, aterizarea reușită a avionului nu ar fi urmată de aplauzele puternice ale pasagerilor. De aceea, mulți oameni sunt de părere, că transportul terestru este mai sigur.

Așa este, doar că mintea umană nu tinde să conștientizeze, câte accidente se întâmplă pe șosele în fiecare zi. Dar nici pe apă nu este mai sigur -spun marinarii, care au supraviețuit câteva furtuni.

Și, dacă ne uităm la epidemia timpurilor noastre, suntem adesea copleșiți de un sentiment de nesiguranță. Furtuna epidemiei îi afectează pe fiecare în mod diferit. Sistemul imunitar al fiecărei persoane, atât componenta fizică cât și mentală, este diferit. Separarea  în tabere de idei, de convingeri nu are sens, pentru că nimeni nu stăpânește adevărul deplin. Iar cei care aduc multe argumente, vin cu multe explicații, de fapt își apără propriul adevăr.

Și atunci vine Domnul nostru, care ne prezintă sfârșitul lumii cu imagini, care par apocaliptice: „Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei. Şi stelele vor cădea din cer şi puterile care sunt în ceruri se vor clătina.” (Marcu 13, 24-25) Pe scurt: nici marile puteri nu oferă siguranță. Dar ceea ce spune Domnul nostru în continuare suprascrie totul: „Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” (Marcu 13, 31)

Dar nu există siguranță? Desigur că există. Doar că în furtună nu o observăm întotdeauna. Ar fi bine să luăm, în sfârșit, în serios cuvintele veșnice rostite de buzele lui Dumnezeu, care ne întăresc. Ar fi bine să ne bazăm pe aceste cuvinte în așa fel, încât să simțim siguranța oferită de cel care ne ține în viață.

Ar fi bine să avem în sfârșit încredere în unica siguranță! Restul este trecător, este doar o chestiune de timp!

O săptămână binecuvântată!

Sajgó Balázs
Director spiritual