Gândul săptămânii, Săptămâna Tuturor Sfinților

Îmi imaginez raiul ca pe un puzzle uriaș pe care îl joc cu Dumnezeu. Dumnezeu are o idee specifică cu fiecare piesă. Fiecare piesă este valoroasă, fără de care în cele din urmă jocul nu este întreg.

Între timp ne îndreptăm spre El și jucăm. Acest joc este plin de întrebări, muncă, suferință, dar și de multă bucurie. Când o să mă apropii de El, trebuie să mă încadrez în locul care îmi este destinat de El… Pentru asta, trebuie să-mi dezvolt forma cu care mă pot încadra. Dacă simt că-s mai mult decât sunt, trebuie să mai las din mine. Dacă sunt mai puțin, trebuie să mă împlinesc. Nu-mi pot lua locul în puzzle până nu-mi găsesc forma în el…

Lucrarea este a mea, dar nu trebuie să o fac singură. Cu Dumnezeu și cu ceilalți, devine mai ușor și cea ce este dificil. Fără alții, nici nu îmi recunosc locul în acest puzzle. Trebuie să joc viața cu cei care Dumnezeu mi-a alăturat, cu ei să prelucrez forma finală.

Locul meu este acolo și atunci, unde și când în cele din urmă mă încadrez, umplu golul care este numai al meu și pe care nimeni altcineva nu-l poate umple în locul meu.

Aceasta este calea sfințeniei vieții care se întâmplă deja! La sfârșitul călătoriei, mă așteaptă împlinirea. Cu Dumnezeu și cu ceilalți.

Acest joc nu este ușor, dar este frumos și responsabil.

Dumnezeu cheamă personal pe fiecare la sfințenia vieții. Dacă merg cu El o să mă îndrept spre El și viața mea se va împlini. Fără El mă îndepărtez și viața mea este goală.

Puteți alege!

O săptămână binecuvântată!

Sajgó Balázs
director spiritual