Norvegia-România, analiză comparativă privind serviciile sociale

Confederația Caritas România în martie 2015 a lansat raportul „Norvegia-România – analiză comparativă privind finanțarea și furnizarea serviciilor sociale”. Evenimentul face parte din cadrul proiectului „ONG-uri mai puternice împreună” și a reunit specialiști din domeniul serviciilor sociale și reprezentanți ai societății civile din România și Norvegia. Aceștia au abordat problema unei politici coerente de finanțare a serviciilor sociale, în România.

Lansare raport – dr. András Márton, director Caritas Alba Iulia, autor

Raportul a subliniat diferențele dintre cele două sisteme de furnizare și finanțare a serviciilor sociale și a identificat elementele din sistemul sociale norvegian cu potențial de orientare în formularea unor  politici publice de finanțare și furnizare a serviciilor sociale în România.

8 caracteristici identificate ale sistemului social din Norvegia

• Majoritatea serviciilor sociale sunt organizate și furnizate de autoritățile locale, existând însă și servicii sociale subcontractate (mai ales în orașe)
• Jumătate din populația Norvegiei depune un volum de muncă voluntară ce echivalează cu 115.000 norme întregi de muncă (în total 38.000 norme în industria petrolieră, 60.000 de norme în învățământ)
• Instituția publică cu cel mai mare sprijin și cea mai mare responsabilitate pentru sector este Ministerul Culturii
• Profitul provenit din loterie și jocurile de noroc este reinvestit în totalitate în domeniul social și al susținerii societății civile
• 49% din resursele totale ale organizațiilor constau din muncă voluntară și cadouri (donații)
• Incusiv tinerii sub 18 ani pot fi membri ai adunărilor generale.
• Se vorbește practic de municipalități ai bunăstării (welfare municipality) în loc de un stat al bunăstării
• Ca un exemplu elocvent al profunzimii civismului si subsidiaritatii societatii norvegiene, putem aminti ca majoritatea serviciilor pentru persoanele cu dizabilitati sunt oferite de insasi persoanele cu dizabilitati si de apartinatorii acestora.

6 slăbiciuni care caracterizează sistemul social din România

• Sectorul societății civile din România se caracterizează printr-o dezvoltare greoaie după înlăturarea dictaturii comuniste.
• Există o relație de suspiciune reciprocă între cetățeni și reprezentanții autoritățiilor.
• Deși există o lege a voluntariatului, această activitate este încă restrânsă și timidă.
• Reglementările contractării sociale sunt ambigue, iar obligația reînnoirii anuale a contractelor de furnizare de servicii mărește considerabil birocrația aferentă.
• Responsabilitățiile transferate într-o perioadă scurtă de la autoritatea centrală la cea locală, au determinat administrațiile locale să nu fie pregătite în gestionarea sistemului de asistență socială.
• Singura modalitate constantă de finanțare a serviciilor sociale derulate de ONG-uri din partea autoritățiilor centrale este în baza legii 34/1998, sub formă de subvenție de la bugetul de stat

Raportul se încheie cu o serie de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare a sistemului de servicii sociale din România. Documentul este disponibil și în variantă digitală, accesând linkul >>>

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „ONG-uri mai puternice împreună! – Lobby și advocacy pentru crearea de oportunități egale pentru ONG-urile furnizoare de servicii sociale în accesarea finanțărilor publice” ce se derulează pe o perioadă de 20 de luni (1 aprilie 2014 – 31 noiembrie 2015) și este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Bugetul proiectului este în valoare totală de 163,890.35 Euro din care 88,71% reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul este derulat cu susținerea partenerilor săi: Caritas Alba Iulia, Caritas Satu Mare, Caritas Norvegia, fundațiile Pentru Voi Timișoara și Alături de Voi România. Conținutul acestui raport nu reprezintă în mod necesar poziția a granturilor SEE 2009-2014.