Sărbătoare unică în timpuri unice

Aniversarea a 30 de ani de la existența Organizației Caritas Alba Iulia a fost planificată pe 3 octombrie. Colegii, beneficiarii și susținătorii organizației ar fi sărbătorit împreună în catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, dar – din cauza pandemiei – a fost posibil să ne exprimăm recunoștința pentru cei treizeci de ani doar în cerc restrâns. Evenimentul a avut loc în data de 2 octombrie, vineri în curtea sediului Caritas alături de invitați și colegi din Transilvania de Sud.

Márton András, directorul organizației a accentuat nevoia de a ne opri în viață și a sărbători pentru a putea continua să acționăm în numele celor opt fericiri. Cele douăzeci și patru de imagini expuse, care simbolizează Fericirile biblice, prezintă colegii și îngrijiții organizației.  Totodată a prezentat volumul de reportaje și interviuri ”Am om! Caritate în Ardeal”, predând colegilor un exemplar semnat în ex libris de arhiepiscopul Kovács Gergely. Volumul apărut în grija Editurii Verbum a fost scris și editat de Balázs Katalin, iar designul grafic a fost realizat de Sárkány Noémi.

Directorul spiritual al organizației, părintele Sajgó Balázs a vorbit despre serviciul de caritate ca fiind o activitate inițiată de apostoli, indicând că această mișcare nu este creată de om: lucrăm pentru cauza lui Dumnezeu. Cei prezenți au fost binecuvântați de episcopul Kerekes László, urmat de un concert de chitară clasică susținut de formația Trio Alla Breve de la Alba Iulia.

Conform planurilor, alte sărbători ar fi avut loc în diferitele regiuni, dar cu scopul protejării colegilor noștri, a aparținătorii acestora și nu în ultimul rând, de a proteja beneficiarii noștri, de a asigura funcționarea continuă a serviciilor noastre, aceste întâlniri au fost anulate. Să sperăm că în timp situația se va schimba și va putea avea loc o întâlnire și o sărbătoare personală.

La mulți ani, Caritas!

 

Gândurile părintelui Sajgó Balázs pot fi citite mai jos:

Dragi Colegi, Iubiți Frați și Surori!

Cu ocazia sărbătorii de azi, aș dori să citez din Faptele Apostolilor versetele 34-39 din capitolul 5. Ceea ce vom asculta este precedat de faptul că apostolilor le este interzisă propovăduirea evangheliei. Ei însă o continuă, chiar dacă trebuie să suporte suferințe din cauza aceasta:

…un fariseu pe nume Gamaliel, un cărturar respectat de tot poporul, s-a ridicat în Sinedriu şi a poruncit ca oamenii să fie scoşi afară puţin. Apoi le-a zis: „Bărbaţi israeliţi, luaţi seama ce aveţi de gând să le faceţi acestor oameni! Căci, nu demult, s-a ridicat Teudas, care spunea despre sine că este cineva şi căruia i s-au alăturat aproape patru sute de bărbaţi. El a fost omorât, iar toţi cei ce-l urmaseră au fost împrăştiaţi şi nu s-a ales nimic de ei. După el, pe vremea recensământului, s-a ridicat Iuda, galileeanul, şi a tras pe popor după el. Dar şi el a pierit, iar cei ce-l urmaseră au fost împrăştiaţi. Iar acum, eu vă spun: depărtaţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i în pace! Dacă planul sau lucrarea aceasta este de la oameni, i se va pune capăt, dar dacă este de la Dumnezeu nu-i veţi putea opri pe aceşti oameni! Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu!

Apostolii sunt însuflețiți în propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu. Așa se pare chiar și până-n ziua de azi, că mișcarea răspândită de ei nu este de la oameni.

Cealaltă lucrare importantă a apostolilor consta în faptul că au numit diaconi spre slujirea săracilor. Astfel a devenit o unică realitate propovăduirea cuvântului dumnezeiesc cu serviciul de caritate. Mai mult decât sigur, au știut că nu există predică autentică fără serviciu de caritate. Dar erau conștienți și de faptul că nu există serviciu de caritate autentic fără nutrirea din cuvântul lui Dumnezeu.

De atunci e tot așa. Această mișcare nu vine de la oameni: este gândul lui Dumnezeu ca noi să-i propovăduim cuvântul și s-o punem în practică prin serviciul de caritate.

În Arhidieceza noastră episcopul Márton Áron era cel care a nutrit gândul înființării instituționale al Organizației Caritas, însă urmașul lui, episcopul Jakab Antal a pus-o în practică.

Mulțumim bunului Dumnezeu pentru existența voastră, iar vouă vă adresăm o mulțumire specială că slujiți în acest serviciu de caritate, care nu provine de la oameni. Dacă ar fi o creatură umană, nici voi nu ați rezista mult. Faptul, că înfruntăm multe greutăți, ni se pun des bețe între roți, este un semn clar că ceea ce facem, facem în primul rând pentru Dumnezeu. Pentru El și pentru semenii noștri.

De aceea de multe ori este o încercare supraumană acest serviciu, dar nutrindu-ne din cuvântul lui Dumnezeu să avem forța în continuare de a sluji pe semenii noștri, numai și numai pentru Dumnezeu.

Text: Balázs Katalin, Sajgó Balázs
Tradus: Márton Kinga Izabella, Kémenes Lóránt

Foto: Gegő Imre, Sárkány Noémi