SOLE între posibilități și limite

În anul școlar 2017-2018 și 2018-2019, Școala Gimnazială Kun Kocsard din Ojdula s-a implicat în Programul Regional DARE (Dream, Achieve, Realize, Express). Programul este derulat de un parteneriat între Caritas Austria şi mai multe organizații non-profit din trei țări: România, Republica Moldova și Ucraina. Prin acest program sunt implementate metode educaționale care sunt evaluate de către Universitatea Newcastle.

În România proiectul este derulat în trei locații: în Iași, sub coordonarea Centrului de resurse pentru copii şi tineri „Don Bosco” al Centrului Diecezan Caritas Iaşi; în Periam – judeţul Timiş, coordonat de Centrul de zi Periam al Confederaţiei Caritas Timişoara, și în Ojdula – judeţul Covasna, sub coordonarea Centrului de zi pentru copii aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi Ojdula al organizaţiei Caritas Alba Iulia. Pe plan local, în Ojdula, Școala Gimnazială Kun Kocsard este partener de implementare. Doi profesori sunt implicați în acest proiect – Csomós Erika, profesoară de matematică și Bögözi Simon, profesor de fizică. Grupul țintă a fost reprezentat de către elevii din clasa a V-a respectiv a VII-a, actualmente a VI-a și a VIII-a.

Ce este SOLE (SELF ORGANIZED LEARNING ENVIRONEMENT)?

Este o metodă de învățare cu ajutorul tehnologiei moderne, a internetului, punându-se accent pe lucrul în grup și colaborare. Elevii sunt împărțiți în grupe de 4-5 persoane, având la dispoziție un laptop conectat la internet, flipchart, hârtie, creioane colorate, markere, hârtie colorată. Grupurile nu sunt prestabilite, elevii având libertatea de a schimba grupul. Profesorul formulează marea întrebare, elevii se documentează, apoi redactează o prezentare despre subiectul abordat. Prezentarea este munca comună a grupului. Profesorul este observator și apreciază, corectează, completează prezentările elevilor, pentru ca, cunoștințele acumulate, concluziile formulate să fie în concordanță cu nivelul intelectual de cunoaștere al elevilor.

Fiind profesor de fizică, la început am fost reticent față de obiectivele și eficiența metodei SOLE, deoarece am o programă de fizică de parcurs, iar prezentările pe care le-am vizionat au fost prea generale sau interdisciplinare, distanțându-se foarte mult față de programa școlară de fizică.

Am încercat să formulez „Marea întrebare” astfel încât aceste întrebări să fie formulate din domeniul fizicii în strânsă legătură, sau complementar cu lecția de fizică. Până în data de 25.02.2019 am coordonat 48 sesiuni SOLE. Câteva exemple din subiectele abordate în clasele VII-VIII: De ce plutesc corpurile? Cine a fost Arhimede? Care sunt proprietățile presiunii hidrostatice? Cum se formează grindina? Ce este termosul? Putem auzi sunetul pe suprafața Lunii? Ce este energia potențială și energia cinetică? etc.

Concluzii

Metoda SOLE poate fi folosită în cadrul orelor de fizică cu succes, însă cu anumite limite.

Programul DARE și ședințele SOLE pun accent pe formarea și dezvoltarea de comportamente și nu pe funcția de obținere și prelucrare a informației. În cadrul sesiunilor SOLE am urmărit formarea următoarelor abilități de învățare: imaginație creativă, aspirație, reziliență, gândire critică, motivație, împlinire, auto-eficacitate, implicare socială pozitivă.

În cadrul orelor de fizică operăm cu formule, unități de măsură, care sunt legate de diferite personalități, fizicieni, chimiști, botaniști. Pentru a trata diferite subiecte, am conceput ca ședințele SOLE să fie legate între ele. Ca exemplu la legea lui Arhimede în prima ședință am tratat subiectul Cine a fost Arhimede?, prezentările fiind folosite la a doua ședință unde am tratat Legea lui Arhimede și aplicații. Chiar în prima ședință elevii au descris istoricul vieții lui Arhimede și au enunțat chiar în forma populară legea lui Arhimede.

O altă modalitate de lucru a constat în redactarea unei prezentări despre opera unui fizician, apoi ora următoare am predat lecția corespunzătoare. (Ex: Blaise Pascal – Legea lui Pascal, George Simon Ohm – legea lui Ohm.)

De succes s-au bucurat și prezentările pentru care elevii au avut pe lângă conexiunea la internet și aparatul propriu zis la îndemână. (Ex: microscop, dinamometru, barometru, calorimetru). La redactarea lucrărilor, elevii au sesizat imediat diferențele între aparatul aflat pe masă și aparatul descris pe un site.

În cadrul celor doi ani școlari, elevii participanți la ședințele de Sole au devenit mai comunicativi, mai receptivi la nou, mai siguri de sine și în clasa a VII-a au avut medii mai mari în semestrul II decât în semestrul I.

În clasa a VIII-a însă, datorită probabil și vârstei, prezentările au devenit simple, a intervenit comoditatea, apoi plictiseala, câteodată prezentarea consta în doar două fraze. Elevii nu au fost încântați că efortul lor nu este apreciat cu note. O elevă chiar a refuzat lucrul în grup, ea lucrând individual. Cele 50 de minute – cât durează ora de curs – nu sunt suficiente pentru o documentare, redactare și prezentare. De multe ori elevii au citit doar un singur site, preferatul elevilor fiind Wikipedia, și Sulinet. Câteodată în prezentări s-au strecurat fraze, formule care erau cu mult peste nivelul de înțelegere, nivelul de inteligență a elevilor. De aceea profesorul trebuie să corecteze, să formuleze, să reformuleze enunțurile elevilor din prezentări, să aducă lucrurile la nivelul de inteligență al elevilor.

Ședințele SOLE dau culoare orelor de fizică, dar nu trebuie folosit în mod regulat, trebuie combinat și cu alte metode de lucru, de descoperire, predare, exerciții, lucrări de laborator, măsurători de verificare. Fizica, fiind o știință exactă, prezentările ar fi trebuit să aibă o anumită rigurozitate științifică, care nu s-a realizat în multe prezentări. Cred că ar fi indicat să dăm niște idei elevilor la redactarea prezentărilor, să schițăm conținutul științific al prezentărilor.

Bögözi Simon